Salut din nou! Am revenit,dar tura aceasta cu o noua parere despre dragoste si iubire...multi nu vor fi de acord pentru ca adevarul a durut si doare in continuare.
A iubi....sentimentul iubirii...un sentiment greu, pe care multi sustin ca il au, dar de fapt pe putini ii incarca cu adevarat, si stiu cu adevarat sa il exprime. Sa iubesti in ziua de azi consta in faptul ca iti lauzi partenerul si trambitezi intr-o parte si in alta "Te iubesc!", "Esti viata mea!", "Nu as renunta la nimic pentru tine!"...sa iti scoti partenerul in orash in fel de fel de anturaje si figuri...cand de fapt daca in urmatorul minut ti-ar cere sa ii arati cum si cat de mult o/il iubesti...ar zice un simplu "Te iubesc!", cand de fapt atunci cand ii este greu tu esti in oras cu gasca...si ii trimiti un mesaj in care ii zici k il/o iubesti si ca veti trece peste.
Iubirea...iubirea in ziua de azi nu e traita...cum sa spun...treci prin ea fara sa o traiesti...simti tu ceva acolo si exprimi in cuvinte, dar majoritatea aici se opresc la cuvinte. Iubirea si dragostea constau in mult mai mult decat niste simple cuvinte, constau in fapte, in sprijin, respect si incredere reciproca.
Cand auzi peste tot " Te iubesc puiule/mami/bloscuta!" sau mai stiu eu ce initiale tampite, ti se face scarba...mie unul asta e sentimentul care ma cuprinde...si cand te mai uiti si la fata lor, esti convins de "dragostea" pe care si-o poarta unul altuia.
Dincolo de materialism, care a fost, este si va fi un "sport" practicat cu indeletnicire de oameni, a aparut mai nou, "dragostea peste noapte" asa zisa dragoste la draci sau de razbunare...aunci cand esti cu o persoana, de eu stiu, cateva zile si deja ti-ai a viatza pe ea, deja o iubesti si afla tot bacaul pentru ca tipi in gura mare, cand de fapt scopul nu este altul decat sa afle alte persoane, sa vada lumea ca tu te iubesti, cand de fapt nu ai nici o tangenta cu dragostea, nu ai iubit niciodata pentru ca ori nu ai avut ocazia, ori nu vrei, ori nu stii...dar cea mai plauzibila mi se pare ultima varianta...multi dintre noi nu mai stiu sa iubeasca...nu mai stiu adevaratul mod de a arata dragostea.
Acum recunosc, am fost candva un trambitator...unul dintre cei de mai sus, care trambita la toata lumea...cand de fapt mi-am dat seama de ceea ce fac, iar cand nu am mai trambitat, nu a fost bine...li se parea ca nu mai e iubire...cand de fapt modul in care eu imi exprimam iubirea nu se vedea, nu era remarcat...si m-am lasat pagubas. Am iubit...si voi mai iubi...probabil, dar prin afectiune, respect si incredere...iubesti, dar nu spune...tu trebuie sa iubesti si cel de langa tine sa isi dea seama de acest lucru, trebuie sa dovedesti prin fapte nu prin vorbe...cine iubeste si spune, ala nu e om pe lume...cine iubeste si tace, nici dracu nu are ce-i face...Pana data viitoare...sanatate si virtute!
joi, 6 septembrie 2007
marți, 4 septembrie 2007
Salut! Nu am mai pus nici un gand jos de 4 zile...si sau cam adunat multe. Acum as putea spune ca ceea ce scriu acum e continuare la prima pagina postata "Un nou inceput", e o pagina care cuprinde stari si intamplari din 4 zile...deci e ceva de zis.
De cand cu imaginea cea noua, unii imi spun ca era si timpul...unii se indoiesc...putin imi pasa...am spus ca de acum nu imi mai pasa de ce spun ceilalti..dar cand voi afla ca mananca cacat in defavoarea mea...fac urat. Acele persoane abia asteapta lucrul asta...pentru ca cum am mai zis, la cata carcota au in ei...si daca mai mult nu ii duce capu. O sa vina si momentul ala, dar pana atunci am intrat intr-o transa...intr-o stare de angoasa, nu mai am chef de nimic, mie sila de toti si de toate. Nu stiu ce o sa ziceti, dar pe multi i-am auzit...vrem sa inceapa scoala...e si dezavantajul ca e an terminal si bataie pe noi ca la hotii de cai, dar e muca in echipa, altfel cand te vezi cu o multime de oameni de varste apropiate, ai cu cine schimba impresii...poti sa iti muti locu, ai multe optiuni, numai sa stii sa le folosesti.
Nu stiu ce ma apucase de am zis ca vreau sa las tot in aceste ultime zile de vacanta si sa nu mai stiu de nimeni...sa ma retrag sa invat pentru permis, sa ascult muzica si sa fac sketch-uri. Ca tot veni vorba de permis...cum prima data nu am reusit sa pun mana pe el, as vrea ca acum sa reusesc pentru ca in felul acesta mai bifez o casuta...mai dau peste nas la cativa...si abia astept momentul acela...o Doamne cat il astept.
M-am plictisit de tot...am invatat fiecare colt de oras si nimic nu ma mai surprinde...nimic nu imi mai poate oferi entuziasm. Nu prea imi place starea asta...dar ma las dus de val acum.
Mi s-au mai intamplat cateva lucruri in care am fost pus sa aleg...iar cum in fiecare era numai calea de mijloc...am mers pe principiul meu, pe care voi merge de acum inainte..."Totul sau nimic!". Am si de pierdut, am si de castigat, o sa am si de suferit, o sa am si momente de mandrie, dar merita...nu ma mai multumesc cu cai de mijloc, cu jumatati, cu bucatele...nu...totul sau nimic...
Nu stiu...cam atat...aveam o invalmaseala in cap inainte sa ma apuc sa scriu, dar acum m-am mai linistit si e mai bine..cand o sa imi mai revina vreun amanunt o sa il pun jos. A...uitasem...acum cei din jurul meu ma simt...acu vor sa imi ofere ajutor...ma privesc altfel...imi simt starile, si se preocupa de mine...deodata interesez pe multi...pe foarte multi...dar pe cine interesz eu...nu ma intereseaza pe mine...stiu ca suna ciudat, dar asta e adevarul.
Inca un lucru si termin pentru moment. Cum te-ai simti cand cineva depinde de tine, de actiunile si de vorbele tale? Stiu...te-ai simti bine, ai fi mandru, te simti important...dar gandeste-te ca ai o responsabilitate...e, cand te gandesti la responsabilitate iti piere cheful..si tocmai atunci arati cat de mult poti fi de incredere, daca iti asumi sau nu responsabilitatea...asumati-va responsabilitatea, actionati cu cap...si rezultatele vor fi pe masura. Pana data viitoare...sanatate si virtute!
De cand cu imaginea cea noua, unii imi spun ca era si timpul...unii se indoiesc...putin imi pasa...am spus ca de acum nu imi mai pasa de ce spun ceilalti..dar cand voi afla ca mananca cacat in defavoarea mea...fac urat. Acele persoane abia asteapta lucrul asta...pentru ca cum am mai zis, la cata carcota au in ei...si daca mai mult nu ii duce capu. O sa vina si momentul ala, dar pana atunci am intrat intr-o transa...intr-o stare de angoasa, nu mai am chef de nimic, mie sila de toti si de toate. Nu stiu ce o sa ziceti, dar pe multi i-am auzit...vrem sa inceapa scoala...e si dezavantajul ca e an terminal si bataie pe noi ca la hotii de cai, dar e muca in echipa, altfel cand te vezi cu o multime de oameni de varste apropiate, ai cu cine schimba impresii...poti sa iti muti locu, ai multe optiuni, numai sa stii sa le folosesti.
Nu stiu ce ma apucase de am zis ca vreau sa las tot in aceste ultime zile de vacanta si sa nu mai stiu de nimeni...sa ma retrag sa invat pentru permis, sa ascult muzica si sa fac sketch-uri. Ca tot veni vorba de permis...cum prima data nu am reusit sa pun mana pe el, as vrea ca acum sa reusesc pentru ca in felul acesta mai bifez o casuta...mai dau peste nas la cativa...si abia astept momentul acela...o Doamne cat il astept.
M-am plictisit de tot...am invatat fiecare colt de oras si nimic nu ma mai surprinde...nimic nu imi mai poate oferi entuziasm. Nu prea imi place starea asta...dar ma las dus de val acum.
Mi s-au mai intamplat cateva lucruri in care am fost pus sa aleg...iar cum in fiecare era numai calea de mijloc...am mers pe principiul meu, pe care voi merge de acum inainte..."Totul sau nimic!". Am si de pierdut, am si de castigat, o sa am si de suferit, o sa am si momente de mandrie, dar merita...nu ma mai multumesc cu cai de mijloc, cu jumatati, cu bucatele...nu...totul sau nimic...
Nu stiu...cam atat...aveam o invalmaseala in cap inainte sa ma apuc sa scriu, dar acum m-am mai linistit si e mai bine..cand o sa imi mai revina vreun amanunt o sa il pun jos. A...uitasem...acum cei din jurul meu ma simt...acu vor sa imi ofere ajutor...ma privesc altfel...imi simt starile, si se preocupa de mine...deodata interesez pe multi...pe foarte multi...dar pe cine interesz eu...nu ma intereseaza pe mine...stiu ca suna ciudat, dar asta e adevarul.
Inca un lucru si termin pentru moment. Cum te-ai simti cand cineva depinde de tine, de actiunile si de vorbele tale? Stiu...te-ai simti bine, ai fi mandru, te simti important...dar gandeste-te ca ai o responsabilitate...e, cand te gandesti la responsabilitate iti piere cheful..si tocmai atunci arati cat de mult poti fi de incredere, daca iti asumi sau nu responsabilitatea...asumati-va responsabilitatea, actionati cu cap...si rezultatele vor fi pe masura. Pana data viitoare...sanatate si virtute!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)